De foarte multe ori auzim: “Ne despărțim pentru că m-a înșelat.” sau “Dacă nu m-ar fi înșelat, nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat.” Și avem tendința de a crede că infidelitatea unuia dintre parteneri este cauza tuturor necazurilor dintr-un cuplu sau dintr-o familie. Partenerul infidel este găsit, astfel, singurul vinovat. Dar el la rândul lui, poate arunca vina pe celălalt partener. Se întâmplă așa deorece vedem mult mai clar contribuția celuilalt la problemele noastre reciproce. Vedem paiul din ochiul pertenerului dar nu vedem bârna din ochiul nostru. Terapeuții de familie au învățat să gândească circular, nu liniar. Asta înseamnă că nu există o singură cauză a necazurilor noastre, ba mai mult că fiecare avem o contribuție, o participare la problemele care ne afectează. Citeste mai departe »
În psihologie se vorbește despre trei stiluri de comunicare și anume: agresiv, asertiv și pasiv. Din acestea rezultă și unul combinat pasiv-agresiv. Comunicarea asertivă este indicată, fiind cea mai eficientă. Asertivitatea presupune o comunicare directă, deschisă și sinceră, ceea ce permite transmiterea unor mesaje clare, concise și recepționarea mesajelor fără blocaje sau distorsiuni. O astfel de comunicare îmbunătățește relațiile cu ceilalți. Citeste mai departe »
În psihologia familiei, teoria generală a sistemelor şi cibernetica au avut un cuvânt important de spus. Astfel, a fost preluată ideea de sistem, definit ca ansamblu de elemente aflate într-o ordine nonîntâmplătoare, care funcţionează pe baza unor reguli şi dispune de homeostazie (echilibru). Familia este mai mult decât suma membrilor ei componenţi, ceea ce contează în abordarea familiei este şi interacţiunea dintre aceşti membri, care se realizează după anumite reguli, având anumite funcţii şi căutând să menţină un anumit echilibru în interiorul acesteia. Citeste mai departe »
Considerată “tratament fără medicamente”, psihoterapia înseamnă tratarea, îngrijirea sufletului (etimologic psihoterapia – “PSYCHE THERAPEIA” ). Este o terapie realizată prin mijloace psihologice (verbale și nonverbale). Psihoterapia are o istorie îndelungată: de la magia din toate epocile, de la doctrinele yoga indiene până la teoriile occidentale actuale. Dominată iniţial de teoriile metafizice şi de credinţe mistice, psihoterapia a evoluat spre o disciplină ştiinţifică. Se cunosc astăzi câteva sute de forme de psihoterapie (200 până la 400). Citeste mai departe »
Consilierea este o intervenţie psihologică ce foloseşte relaţia interpersonală profesională pentru a facilita autocunoaşterea şi dezvoltarea optimă a resurselor personale. Consilierea are ca scop prevenirea, remiterea sau asistarea rezolutivă a unor probleme personale (emoţionale, comportamentale) care au impact dezorganizator asupra individului, familiei, profesiei sau societăţii. Citeste mai departe »
Terapia narativă este o abordare postmodernă a terapiei de familie. Fondatorul acestei abordări este Michael White, de la Centrul Dulwich, Australia.
Terapia narativă e interesată de modul în care oamenii construiesc înţelesurile vieţii lor. Noi, oamenii suntem firi interpretative. Avem experienţe zilnice cărora avem tendinţa de a le da un sens. Dăm sensuri experienţelor noastre în mod constant. Viaţa este complicată iar noi găsim căi de a o explica. Citeste mai departe »
Carmen Postolachi – psiholog
Terapia de familie şi cuplu este mai mult decât o altă variantă de psihoterapie – una în cadrul căreia întreaga familie este pusă sub tratament – deoarece implică o concepţie complet nouă privind comportamentul uman, şi anume ca fiind organizat fundamental pe contextul interpersonal. Înainte individul era privit ca fiind locul problemelor psihologice şi ţinta evidentă pentru tratament. Terapia de familie a schimbat toată această abordare, punând sub tratament relaţiile defectuoase. Citeste mai departe »