Deoarece un anumit grad de conflictualitate este inevitabil în relaţia umană este cu neputinţă să nu apară şi în relaţiile familiale şi de cuplu! Ignorarea sau negarea existenţei conflictului poate să sporească numărul problemelor cu care ne vom confrunta. De fapt, utilizarea creativă şi pozitivă a conflictului poate duce la realizarea unor progrese în evoluţia relaţiilor familiale.
Prin conflict scoatem la iveală nemulţumirile şi lipsurile în relaţia noastră. Ideal ar fi să nu se ajungă aici, dar cum acest lucru nu se poate intampla, atunci, prin intermediul unor principii, pe care să le aplicăm cu regularitate şi perseverenţă, putem să diminuăm consecinţele negative ale unui conflict si să scoatem aspectele care ne ajută ăi care consolidează cuplul. Citeste mai departe »
De foarte multe ori auzim: “Ne despărțim pentru că m-a înșelat.” sau “Dacă nu m-ar fi înșelat, nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat.” Și avem tendința de a crede că infidelitatea unuia dintre parteneri este cauza tuturor necazurilor dintr-un cuplu sau dintr-o familie. Partenerul infidel este găsit, astfel, singurul vinovat. Dar el la rândul lui, poate arunca vina pe celălalt partener. Se întâmplă așa deorece vedem mult mai clar contribuția celuilalt la problemele noastre reciproce. Vedem paiul din ochiul pertenerului dar nu vedem bârna din ochiul nostru. Terapeuții de familie au învățat să gândească circular, nu liniar. Asta înseamnă că nu există o singură cauză a necazurilor noastre, ba mai mult că fiecare avem o contribuție, o participare la problemele care ne afectează. Citeste mai departe »
Articol scris de Carmen Postolachi | Articol din categoria Psihologia familiei | Data adaugarii 10-09-2010
În psihologie se vorbește despre trei stiluri de comunicare și anume: agresiv, asertiv și pasiv. Din acestea rezultă și unul combinat pasiv-agresiv. Comunicarea asertivă este indicată, fiind cea mai eficientă. Asertivitatea presupune o comunicare directă, deschisă și sinceră, ceea ce permite transmiterea unor mesaje clare, concise și recepționarea mesajelor fără blocaje sau distorsiuni. O astfel de comunicare îmbunătățește relațiile cu ceilalți. Citeste mai departe »
Articol scris de Carmen Postolachi | Articol din categoria Psihologia familiei | Data adaugarii 28-07-2010
• Nu răsfăţaţi copilul! Nu tot ceea ce cere i se cuvine!
• Să nu vă fie teamă să fiţi ferm cu copilul! Acest lucru îl aşează la locul lui!
• Nu apelaţi la forţă în relaţia cu copilul! Acest lucru îl obişnuieşte cu ideea că numai forţa contează! Citeste mai departe »
Articol scris de Catalin Stanciu | Articol din categoria Psihologia copilului | Data adaugarii 22-09-2009
Rolul familiei în dezvoltarea personalităţii copilului cu deficienţă mintală
Familia deţine rolul cel mai important în educaţia copilului iar lipsa de îngrijire, de bucurii, amărăciunile, influenţează nefast dezvoltatrea armonioasă a copilului. De asemenea, erorile de educaţie familială (severitate, autoritate excesivă, părinte posesiv) inhibă voinţa şi dezvoltatea afectivă a copilului. Apar tulburări ale caracterului şi spiritului său, este tulburtă judecata, capacitatea de decizie, conduita. Citeste mai departe »
Articol scris de Catalin Stanciu | Articol din categoria Psihologia familiei | Data adaugarii 26-08-2009
Prezenta unui cu deficienta mintala intr-o familie produce o modificare importanta si dureroasa la nivelul structurii familiei, a relatiilor intrafamiliale. Cu cât deficienţa copilului este mai severă, cu atât mai mult echilibrul din sânul familiei este mai peturbat. Lucrarea evidentiază preocupările, aşteptările sentimentele, intrebările, etapele pe care părinţii le parcurg de la anunţarea diagnosticului de deficienţă mintală, până la instituţionalizarea copilului şi până la problema reinserţiei familiale, atitudinile care le însoţesc. Specialiştii din domeniu, fie că este vorba de medici, profesori defectologi, psihiatrii sau psihologi, trebuie să acorde mai multă atenţie grijă şi preocuare faşă de părinţii copiilor deficienţi mintal institutionalizati sau nu. Citeste mai departe »
Articol scris de Catalin Stanciu | Articol din categoria Psihologia familiei | Data adaugarii 22-07-2009
În psihologia familiei, teoria generală a sistemelor şi cibernetica au avut un cuvânt important de spus. Astfel, a fost preluată ideea de sistem, definit ca ansamblu de elemente aflate într-o ordine nonîntâmplătoare, care funcţionează pe baza unor reguli şi dispune de homeostazie (echilibru). Familia este mai mult decât suma membrilor ei componenţi, ceea ce contează în abordarea familiei este şi interacţiunea dintre aceşti membri, care se realizează după anumite reguli, având anumite funcţii şi căutând să menţină un anumit echilibru în interiorul acesteia. Citeste mai departe »
Articol scris de Carmen Postolachi | Articol din categoria Psihologia familiei | Data adaugarii 17-06-2009
Considerată “tratament fără medicamente”, psihoterapia înseamnă tratarea, îngrijirea sufletului (etimologic psihoterapia – “PSYCHE THERAPEIA” ). Este o terapie realizată prin mijloace psihologice (verbale și nonverbale). Psihoterapia are o istorie îndelungată: de la magia din toate epocile, de la doctrinele yoga indiene până la teoriile occidentale actuale. Dominată iniţial de teoriile metafizice şi de credinţe mistice, psihoterapia a evoluat spre o disciplină ştiinţifică. Se cunosc astăzi câteva sute de forme de psihoterapie (200 până la 400). Citeste mai departe »
Consilierea este o intervenţie psihologică ce foloseşte relaţia interpersonală profesională pentru a facilita autocunoaşterea şi dezvoltarea optimă a resurselor personale. Consilierea are ca scop prevenirea, remiterea sau asistarea rezolutivă a unor probleme personale (emoţionale, comportamentale) care au impact dezorganizator asupra individului, familiei, profesiei sau societăţii. Citeste mai departe »
Terapia narativă este o abordare postmodernă a terapiei de familie. Fondatorul acestei abordări este Michael White, de la Centrul Dulwich, Australia.
Terapia narativă e interesată de modul în care oamenii construiesc înţelesurile vieţii lor. Noi, oamenii suntem firi interpretative. Avem experienţe zilnice cărora avem tendinţa de a le da un sens. Dăm sensuri experienţelor noastre în mod constant. Viaţa este complicată iar noi găsim căi de a o explica. Citeste mai departe »
